A treia oară, noi, Elisa Sarchi (Italia), Pia Brodtrager (Austria) şi Mecca Antonia Burns (SUA) ne-am întâlnit în Viişoara, pentru atelierul nostru Teatru de Hundorf. Combinăm metode de teatru şi artă socială şi aplicată. Fiecare dintre noi lucrează şi în alte părţi ale lumii cu metode similare, însă doar aici suntem împreună.
Ceea ce se creează prin intermediul atelierului de arte aplicate şi teatru este un fenomen unic. Haideţi să vedem maniera prin care i-am ghidat pe adolescenţii şi copiii care au participat anul acesta la atelierul din Viişoara. Aptitudinile pe care le-au descoperit, interacţiunile cu cei din jurul lor prin procesul zilnic de cercetare la nivel personal, dar şi de comunitate.
Am construit spectacolul de final pornind de la firul comun al poveştilor pe care le-am creat împreună pe durata acestor ateliere, folosindu-ne de materialele pe care le-am avut. Scopul final, pentru noi, a fost să arătăm energia, dinamica şi cooperarea pe care am dezvoltat-o şi experimentat-o pe durata procesului creativ, care ne-a unit.
Am ales câteva exerciţii, pe care le-am împărţit în câteva scene simple:
Joaca cu un şnur lung a reprezentat, de exemplu, o metaforă pentru comunitate: conexiunea prin mişcare. Pe măsură ce firul poveştii înaintează, viaţa de zi cu zi devine dificilă, oamenii aleg să plece. Satul devine din ce în ce mai gol, doar câţiva oameni mai păstrează amintirile care le alungă singurătatea. Apoi, spiritul comunităţii, reprezentat de o păpuşă făcută de mână, intră în poveste, dând oamenilor puterea de a merge înainte, şi altora, puterea de a reveni. O altă metaforă a fost doamna primar, imaginea viitorului, a speranţelor, dar şi certitudinea că oamenii se pot împotrivi corupţiei şi pot genera schimbare. A fost foarte important pentru noi ca «primăriţa» să ţină discursul care conţinea toate elementele discutate în cadrul Jocului satului. La final, grupul a intrat în Biserică, iar publicul i-a urmat. În interiorul Bisericii, am interpretat cântece, cu intonanţii şi tonalităţi diferite, în diverse colţuri ale Bisericii. După acest moment, am povestit, în mai multe limbi şi în diverse colţuri ale Bisericii, creaţia noastră, Povestea unei familii.
În acest mod am putut sărbători bogăţia acestei întâlniri, care a adus împreună oameni provenind din diverse culturi, vorbind limbi diferite, dar care, la final, au depăşit toate aceste graniţe datorită rădăcinilor prinse ca urmare a traiului în comun în sânul unei mici comunităţi.
Am cântat la diverse instrumente: armonica, fluierul, instrumente de percuţie. Iar muzica viitorului a fost reprezentată de loop-uri ritmice la sintetizator. În Biserică s-a cântat la orga electronic Hohner.
Coordonatori performance: Elisa Sarchi şi Pia Brodtrager
Muzica: Mecca Antonia Burns
înapoi sus
înapoi la Proiecte